#forever14, o petrecere surpriza si rostul meu in lume

#forever14, o petrecere surpriza si rostul meu in lume

Tocmai am implinit 41 de ani, pardon, 14, daca ma iau dupa buletinul emis de GSRK (Grupul Sustinatorilor Raluca Kisescu) cu seria PR nr 6/49, in care scrie clar ca sunt nascuta in 2003, locuiesc pe “Taramul Under Her Control“ si am cetatenia de intelectual/curios/turist universal/scriitor/creativ/strategist/influencer(atentie, ca vin:)/ party animal/ PR al soarelui. 

Abia acum, cand transcriu toate aceste informatii aparent confidentiale ma las surprinsa de mine insami:)

De obicei, traditia spune ca eu sunt organizatorul petrecerilor mele aniversare, altfel nu puteam avea cetatenia de party animal si nici de influencer;) Insa, dupa petrecerea de anul trecut, #indecent40, un eveniment de amploarea unei conferinte, mi-am zis sa fac o pauza de improvizatie. Imi trecuse prin minte sa chem lumea intr-o vineri dimineata pentru o vineri seara in Gara de Nord cu directia Marea Neagra. Prea multa organizare, prea mult planning.

Dar intr-o miercuri inainte de inserat, prietena mea cea mai buna impreuna cu prietenii mei cei mai buni mi-au facut o surpriza. Vorba ei, cu tine e greu, nu se poate sa te chemam intr-un loc si sa te petrecem asa, pur si simplu. Nu, cu tine trebuie mascareli, teme, concepte, altfel ne inghite naibii rutina inainte sa apucam sa imbucam ceva.

Cu o zi inainte, una dintre prietenele participante la complot m-a sunat sa ma roage sa ii imprumut rochiile mele fistichii pentru o sedinta foto. A inceput sa mi le insire pe cele pe care le vrea - parea ca imi vrea tot sifonierul, ba chiar rochia de la lansarea mea de carte cu textele mele imprimate si cea cu chipul meu printre chipurile divelor si divilor din moda, in fine, nu intelegeam care e conceptul shootingului.

- Carmen, o sa pari stalkerita mea, ce naiba faci cu rochiile pe care scrie clar Raluca Kisescu, cand scopul tau este sa iti promovezi formatia cu care canti?

- Nu, e de fapt si un interviu, ma intreaba ce carti citesc, vreau sa spun de tine, ca prietena mea.

- Nu e o idee buna sa zici ca ma ai pe noptiera de la pat, o sa te faci de ras.

Nu a fost chip. A venit a doua zi, a plecat cu rochiile, nu foarte multumita de prada, caci ea avea in cap tema careia ii fusese alocata de catre - atentie, atentie - unul din prieteni, si anume sa culeaga rochiile care reprezinta diverse fatete ale mele. Cred ca le-ar zice iconice?:)

My BFF in acest timp mi-a zis ca abia asteapta sa ne vedem seara sa stam la povesti, asa, ca inainte de ziua mea, ca urma sa plece cu treaba. Si sa ne prinda miezul noptii impreuna.

M-am prezentat, spre surprinderea lor, mai devreme cu 10 minute, ca de cand sunt un VIP (client la Uber, sa nu existe confuzii), nu prea mai intarzii. Nu apucasera sa vina toti, nu apucasera cele care venisera sa se imbrace in rochiile mele, dar totusi cinci reusisera. Pentru un leu a fost o idee magica, ma vedeam din diverse unghiuri, pe diverse siluete, toate misto, o Raluca reinterpretata ca  un fel de cabinetul 2 de pe vremuri;)

Acesta era doar inceputul. Aveam props-uri legate de tema #forever14, buletin nou, baloane, tort personalizat cu buletinul si…uniforma de scolar. Cu camasa, fusta cu bretele, cravata, coronita si ghiozdan. Asa m-a prins miezul noptii, dupa care au inceput sa curga in valuri telefoane, mesaje text, mesaje pe whatsapp, mesaje pe FB, mesaje private pe FB, cantat de la balcon, in total vreo 650.

Daca as face un rezumat al urarilor, as culege cateva cuvinte cu care sa-mi hranesc ego-ul leonin: culoare, inspiratie, energie, curiozitate, idei, dorinte, incredere. M-a impresionat efortul colectiv de a-mi personaliza urarile, in linie cu obsesia mea de a da un sens individual lucrurilor, evenimentelor si mai ales oamenilor. 

De ziua mea, intr-o arsita care-mi place, mi-am scos familia la film, la Wonder Woman. Pe mama si pe tata i-a plictisit ingrozitor, pe fii-miu si pe mine nu. Stiu ca el va invata ca nu exista gender gap, daca eforturile si exemplele din jur sunt in directia asta. Stiu ca, de la an, se intampla ceea ce spune una dintre urari “sa devii cine esti. Atat de putin si mult iti doresc.”

Scuuuut, ca sa o citez pe printesa-amazoana Diana, eroina din film, ca vin de oriunde;)

P.S. S-ar putea sa renunt la sirene si sa ma reorientez spre amazoane.

Articole Recente